Uniunea indiana, stat federal in sudul Asiei, cuprinzand cea mai mare parte
a peninsulei
Hindustan si o serie de insule
grupate in arhipeleagul Andaman, Nicobar si Laccadive;
India are 3,3 mil. Kmp. Si o
populatie de 913,2 mil.loc. (in1996), locul 2 pe glob dupa China. Limba
oficiala: hindi(uzuala engleza).
Religia: hinduism 80%, islamism 11%,crestinism
(catolici 2%), budism, sikh.
Capitala Indiei este New Delhi. Cel mai mare oraş din India este Calcutta
cu o populaţie de 10.916.272 locuitori. Orase porturi: Bombay/ Mumbai, Calcutta,
Delhi,Madras, Hyderabad, Bangalore, Ahmedabad, Kanpur, Nagpur, Lucknow, Poona/
Pune s.a.
Moneda oficială este rupie(1 rupie = 100 paisa)..
Produsul intern brut este de 450.493.000.000 dolari SUA. Forma de stat este
republică federală.
Este impartit in 25 de state federale si 7 teritorii autonome. Relieful
acestei tari
(care formeaza practic un subcontinent) are o deosebita varietate
morfologica
(lanturi montane cu extindere si inaltimi mari, vaste campii, podisuri,
coline si deserturi),
hidrografica, climatica, floristica
si faunistica.
In partea
de NV, N si NE a Indiei, in zonele de frontiera, se desfasoara, pe cca.2400 km
lungime, Muntii Himalaya, fiind formati din trei siruri paralele, separate prin
podisuri si vai, iar in cea de NV se afla
prelungirile Muntilor Karakorum, cu altitudinea maxima de 8611 m.(vf.
K2, cel mai inalt de pe teritoriul Indiei). Munţii Himalaya din nord ocupă
circa 15% din suprafaţa ţării. Sunt cei mai înalţi munţi din lume, atingând
peste 7.000 m. La sud de munţii Himalaya se întinde marea depresiune de la
Deşertul Thar din vest, până în Bangladesh
în est, în principal constând din valea fluviului Gange. Aceasta ocupă
45% din suprafaţa ţării şi are 4.000 km de la vest la est şi 350 km din nord
spre sud. Sudul Indiei este o peninsulă imensă ocupată de Podişul Deccan. În
marginea nordică sunt munţii Vindhza, spre vest munţii Gaţii de Vest, cu
înălţimea medie de 1.200 m. Înălţimea medie a muntiilor Gaţii de est este pe
jumătate atâta.
Clima
musonică a Indiei are patru anotimpuri: în decembrie-martie anotimpul răcoros,
secetos; în aprilie –mai anotimpul cel mai călduros; în iunie-septembrie
anotimpul umed, când vântul bate din sud şi aduce peste 90% din precipitaţiile
din India. Între octombrie-noiembrie este anotimpul musonului în retragere.
Cantitatea totală de precipitaţii variază între 1.143 cm şi doar 10 cm în
Deşertul Thar. La Madra , în sud, temperaturile medii sunt 24 C în ianuarie şi 30 C în
iunie, iar cantitatea totală de precipitaţii
125 cm. Pentru Bombaz cifrele sunt 24 C, 29 C şi 180cm, iar pentru Delhi
14 C, 33 C şi 63 cm.
India,
deşi agricolă, nu a devenit independentă din punct de vedere al hranei.
Producţia de alimente este în creştere, dar nu la fel ca şi populaţia, iar rata
mortalităţii a scăzut datorită îmbunătăţirii
ingrijirii medicale. S-a încercat încurajarea controlului naşterilor,
dar rata natalităţii este tot în jur de 28 la mie. Secetele şi inundaţiile
frecvente provoacă daune recoltelor.
Iuta,
ceaiul, bumbacul, tutunul, trestia de
zahăr, arahidele, cafeaua , dudele, nucile de cocos, cauciucul şi opiul sunt culturi importate pentru comerţ. Dudele se cultivă
pentru viermii de mătase, India fiind al doilea mare producător de mătase din
lume, India este al patrulea mare producător de cafea, cel mai mare cultivator
de ceai, în special în dealurile Assam, Kerela şi Tamil Nadu. Bumbacul se
produce în cantităţi mari pe solurile vulcanice bogate spre interior de Bombaz.
Două treimi din stocurile de iută din lume se cultivă în delta Gangelui. 70%
din forţă de muncă lucrează în agricultură şi 57% din suprafaţa ţării este
cultivată. O treime din aceasta este folosită pentru orez(60 de milioane de
tone). Ca importanţă urmează grâul. Meiul este important în regiunile mai
secetoase, unde precipitaţiile nu depăşesc 50 cm. Utilizarea tot mai largă a
tehnicilor moderne de agricultură şi introducerea unorseminţe de calitate bună
şi foarte productive în anii ’80 au avut ca rezultat faptul că India a devenit
independentă din punct de vedere al cerealelor cultivate pentru hrană.
Doar
23% din suprafaţa ţării este acum împădurită, deoarece cea mai mare parte a
pădurilor a fost defrişată pentru a crea mai mult teren agricol. Există păduri
ocrotite aflate sub controlul guvernului, folosite pentru extracţie regulată de
cherestea sau pentru protecţia rezervelor de apă. Din pădurile din Mysore se
obţine tec, iar din pădurile de la poalele munţiilor Himalaya se obţine lemn de
esenţă moale. În unele locuri este important pescuitul în apele din interior,
dar pescuitul de coastă aduce două treimi din captura totală de 4,1 milioane de
tone.
Insulele
Andaman şi Nicobar, la 1.200 km, la est de Madras, au 8.249 km² şi o populaţie de 188.741
locuitori. Insulele Andaman cuprind cinci insule mari, iar Ten Degree Channel
le separă pe acestea de cele 19 insule din grupul Nicobar. Nucile de cocos sunt
principalele produse de comerţ în insulele Nicobar, iar insulele Andaman au
lemne valoroase de esenţă tare, ca lemnul de santal şi gurjan pentru fabricarea
placajelor. Se exportă cantităţi mari de lemne de esenţă moale pentru fabricile
de chibrituri. Se cultivă cafea şi cauciuc şi cantităţi tot mai mari de orez.
În pădurile de interior există şi acum
locuitori aborigeni. Lakshadweep este un teritoriu de 36 de insule(10 locuite)
la circa 300km de coasta Kerala, cu o suprafaţă totală de uscat de32 km² şi o populaţie de 40.249.
India
produce peste 30 de milioane de tone de ţiţei pe an şi 350 de mii de terajouri
de gaze naturale. Principalele surse sunt la Assan şi în mare în Golful Cambay.
India este al cincelea producător de cărbune din lume, producând 240 de milioane
de tone anual. Extracţia de cărbune este naţionalizată şi se întâlneşte în
principal în statele Bihar, Bengalul de Vest şi Madhya, Pradesh. India extrage
peste 33 de milioane de tone de minereu de fier, în principal în nord-est lângă
Jamshedpur. O mare parte a fierului se exportă. Printre alte bogăţii minerale
este bauxita, cromitul, cuprul, aurul şi manganul. Mica se extrage din Bihar şi
Rajasthan.
69%
din energia electrică este produsă la termocentrale, centralele cu încălzire cu
cărbune fiind şi acum cele mai importante. 29% provine din hidroelectricitate.
O schemă nouă imensă se dezvoltă de-a lungul Râului Narmada în Gujarat, care va
combina furnizarea apei pentru irigaţii cu producţia energiei electrice. Restul
de 2% de electricitate provine de la centralele electrice de la Tamil Nadu,
Maharashta şi Rajastan. Nu există o reţea naţională şi multe regiuni, în
special satele izolate, nu au curent electric.
Dezvoltarea
industriei a început cu adevărat în 1911, cu oţelăria de la Jamshedpur. Bhilai şi
Valea Damodar sunt regiuni industriale importante. Aici se produce aluminiu,
produse chimice şi îngrăşăminte, oţel şi produsele pentru construcţiile de
maşini. Spre est de regiunea Damodar se află Calcutta, alt centru industrial
important, cu fabrici de prelucrare a iutei, industrie textilă, alimentară şi
industrii de prelucrare a metalelor. Bombay şi Ahmadabad sunt principalele
oraşe industriale din vest, specializate in prelucrarea bumbacului. Oraşele
industriale din sud, Madras şi Bangalore, sunt implicate în producţia de
textile, şi în produse pentru construcţiile de maşini.
Mici
industrii artizanale se găsesc în mii de sate din India, în general organizate
în cooperative. Cele mai populare dintre ele se ocupă cu torsul şi cu ţesutul,
în special pentru kadi, un material tors şi ţesut manual. Există produse din
mătase, în special din Assam, lucrări în filigran la Orissa, articole din alamă
şi cupru, chibrituri şi alte produse din lemn, biciclete şi articole de piele.
Chiar
şi în regiunile în care ploile sunt mari în anumite anotimpuri, există perioade
de secetă. Irigaţia este vitală, şi nu doar în regiunile semiaride. Se mai
utilizează metodele tradiţionale, dar există câteva proiecte la scară largă
care asigură apa tot timpul anului. Asemenea proiecte necesită baraje mari
pentru a crea rezervoare, ca şi cele care se văd în Valea Damodar, unde se
generează şi hidroelectricitate pentru industriile locale. Puţurile sunt
frecvente pe câmpiile din nord, şi cele de aspiraţie moderne pot ajunge la
rezervele mai mari de apă subterană. Bazinele şi canalele utilizează optim apa
din inundaţiile râurilor. Bazinele sunt simple îndiguiri construite în jurul
câmpiilor. Apa din inundaţii se scurge pe câmpii şi apoi colectată. Pe aceste
câmpii umede poate fi plantat orezul, care creşte şi se coace după ce apa a
scăzut. Canalele transportă apa de inundaţie de la râuri şi le permit
agricultorilor să îşi irige regulat culturile.
În mod tradiţional India este un
exportator de materii prime, ca bumbacul, iuta, ceaiul şi minereurile. O
creştere recentă a industriei prelucrătoare a redus aceste exporturi. Deşi
India este printre primii zece producători industriali ai lumii, ea rămâne o
ţară rurală, cu doar 30% din populaţie locuind în regiunile urbane. În ultimii ani India a devenit
complet independentă din punct de vedere al cerealelor pentru hrană şi este un
exportator agr i col net.
|