genul liric -liricitatea discursului; -limbajul metaforic; -prezenţa eului liric; -elementele prozodice; -perspectivă subiectivă; -sensibilitate unicală Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la genul epic:
-este o naraţiune efectuată de un eu epic;
-perspectivă obiectivă;
-prezenţa modalităţilor de expunere (descriere, naraţiune, dialog, monolog);
-prezenţa mai multor personaje prin care naratorul se exprimă
Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la genul dramatic:
-dialogul ca realizare dinamică a evoluţiei acţiunii;
-condiţia spaţiului şi a timpului;
-destinaţie scenică;
-prezenţa eului care se autoreflectă în tensiunile sale interioare sau în conflictele exterioare;
-prezenţa eului care se autoreflectă în atitudini critice, ironice, ridicole
Eul liric trăieşte:
-o puternică stare de afecţiune;
-o stare de decepţie;
-o stare de autocontemplare a durerii supreme Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la specia lirică elegia:
-exprimă puternice sentimente de tristeţe, de regret, de melancoloie
(M. Eminescu "Mai am un singur dor", N. Stănescu "Elegii");
-o dimensiune autoreflexivă;
-dimensiunea unei suferinţe Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la specia lirică meditaţia:
-este axată pe motive reflexive; (M. Eminescu"Melancolie")
-lirismul reprezintă o ipostază de contemplaţie intelectuală;
-dominanta tematică: probleme esenţiale ale existenţei (universul,
divinitatea, efemeritatea condiţiei umane, timpul, moartea, iubirea,
istoria, patria). Astfel, meditaţia poate fi filozofică, erotică,
patriotică Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la specia lirică sonetul:
-poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, din 2 catrene şi 2 terţine;
-catrenele au rimă îmbrăţişată, iar terţinele-rime libere, variate
-versul ultim are caracter de concluzie (M. eminescu "Trecut-au anii", V. Voiculescu "Sonete") Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la specia lirică glossa:
-poezie cu formă fixă,
-are caracter filozofic;
-alcătuită din tot atîtea strofe cîte versuri are prima strofă sau
strofa-temă, plus strofa-iniţială sau strofa-temă în ordine inversă;
-srofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei-temă şi se încheie cu acelaşi vers (M. Eminescu "Glossă") Demonstrează cu argumente apartenenţa textului la specia lirică rondelul:
--poezie cu formă fixă, alcătuită din 13 versuri, grupate în trei catrene şi un vers independent;
-primele două versuri sunt identice cu versurile 7,8;
-versul independent este identic cu cu primul vers;
-versificaţia se limitează la două rime;
-există şi rondeluri din 12 versuri: un catren, o terţină, un cvintet.
